La moment nu sunt sondaje deschise!

» Arhiva Sondaje Online
Pașaportul raionului

P A Ş A P O R T U L

unităţii administrativ – teritoriale raionul Rîşcani

1. Geografia şi organizarea administrativ – teritorială

Raionul Rîşcani este situat în partea de Nord – Vest a Republicii Moldova. La Nord raionul se învecinează cu raionul Edineţ, la Est cu raionul Drochia şi municipiul Bălţi, la Sud cu raionul Glodeni, la Vest – cu România.

Teritoriul raionului are o suprafaţă de 936,03 km2 şi este reliefat  prin dealuri şi cîmpii.

Altitudinile reliefului variază între 280 m (Pociumbeni) şi 115 m (Corlăteni).

Clima raionului este temperat – continentală, influenţată de masele de aer atlantice din Vest, mediteraniene Sud – Vest şi continental – excesive din Nord – Est.

Temperatura medie anuală a aerului constituie 8,6 – 10,3 °C.

Cantitatea anuală de precipitaţii constituie circa 618 mm/m2.

Apele raionului fac parte din bazinul Mării Negre. Pe teritoriul raionului curge rîul Prut, rîuleţele Reut, Cihur, Copăceanca, Racoveţ, Pamerniţa, Camencuţa. În lunca rîului Prut în 1978 a fost finalizată construcţia şi dată în exploatare staţia hidro – electrică „Costeşti – Stînca” cu capacitatea de 32 MGV. În afară de aceasta raionul dispune de terenuri subacvatice, care constituie 4007,58 ha, inclusiv: iazuri – 3784,81 ha, rîuri şi lacuri – 222,77 ha.

Pădurile raionului ocupă o suprafaţă de 4,5 mii ha. Ele sînt predominate de speciile de stejar, arţar, fag, ulm, carpen.

Fauna raionului este reprezentată prin diferite specii. Pădurile sînt populate de mistreţi, bursuci, căprioare, diferite păsări şi rozătoare. Fauna acvatică este reprezentată prin specii de somn, crap, plătică, caras, molitru, şaran, ştiucă ş.a.

Principala bogăţie naturală este solul, reprezentat prin diferite tipuri de ciornoziom. Alte resurse naturale, care se găsesc pe teritoriul raionului sînt materialele de construcţii: calcar, argilă, prundiş. (Druţă, Corlăteni, Branişte, Păscăuţi, Duruitoarea Veche, Horodişte, Şaptebani, Rîşcani).

 

1.1 Organizarea administrativ – teritorială a raionului.

Organizarea administrativ – teritorială a raionului este efectuată în baza Legii Republicii Moldova nr. 764-XV din 27.12.2001 „Privind organizarea administrativ – teritorială a Republicii Moldova”, Legii Republicii Moldova nr. 123-XV din 18.03.2003 „Privind administraţia publică locală”, avînd ca sarcină satisfacerea intereselor generale ale locuitorilor din unităţile administrativ – teritoriale.

Toate unităţile administrativ – teritoriale au statut juridic, dispun de patrimoniu, au dreptul de a soluţiona şi a gestiona, în cadrul legii, în numele propriu şi în interesele populaţiei locale.

Administrarea publică în unităţile administrativ – teritoriale se bazează  pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale  eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale şi de interes deosebit. Autonomia priveşte, de asemenea, organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale.

Autorităţile administraţiei publice locale beneficiază de autonomie financiară în condiţiile legii, au dreptul la iniţiativă cît priveşte administrarea treburilor publice locale, exercitîndu-şi, autoritatea în limitile teritoriului administrat.

Autorităţile administraţiei publice, prin care se exercită autonomia locală în sate  (comune), oraşe sînt consiliile locale, ca autorităţi deliberative şi primarii, ca autorităţi executive. Consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din sate (comune), oraşe în condiţiile legii.

Raporturile dintre autorităţile publice de nivelul al doilea şi cele de nivelul unu, au la bază principiile autonomiei, legalităţii, transparenţei şi colaborării în rezolvarea problemelor comune.

Consiliile raional, săteşti, comunale şi orăşeneşti sînt reprezentate de consilieri aleşi în condiţiile Codului Electoral. Satele (comunele) şi oraşele au cîte un primar şi un viceprimar, aleşi în condiţiile legii.

 

2.  Populaţia

Criza socială din anii 90 ai secolului XIX a fost mai profundă şi mai acută decît cea economică. Ea a fost determinată de începutul reformelor economice şi sociale.

În urma concedierii forţei de muncă din ramurile economiei raionului, majorării inflaţiei băneşti şi diminuării alocaţiilor de la Stat pentru necesităţile sociale s-au micşorat nu numai sursele de venit ale populaţiei, capacităţile lor de cumpărare, dar şi posibilităţile de-a susţune ajutor social de la stat.

Înrăutăţirea condiţiilor şi a calităţii de viaţă a cetăţenilor a provocat schimbări în demografia circulaţiei populaţiei. Se observă scăderea natalităţii şi vitalităţii, creşterea mortalităţii populaţiei. La 01.01.2005 populaţia constituia 69834 locuitori.

3.  Forţa de muncă

Ocuparea forţei de muncă este una dintre principalele probleme, ce persistă în raion. Procesul de tranziţie la economia de piaţă a amplificat şi aprofundat incorenţa între cererea şi oferta forţei de muncă în ansamblu. Promovarea şi realizarea politicii de stat în domeniul dat se efectuiază în baza Strategiei ocupării forţei de muncă în Republica Moldova şi a legii privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, realizarea prevederilor cărora contribuie la ameliorarea situaţiei pe piaţa muncii, prevenirea şomajului şi sporirea gradului de ocupare a forţei de muncă.

La 62% de persoane înregistrate în anul 2005 s-a acordat servicii de mediere a muncii şi de protecţie socială. La formarea profesională au fost înmatriculate 73 persoane, din ei au fost angajaţi – 70. De ajutor de şomaj beneficiază 35 persoane, s-au cheltuit surse băneşti – 100,81 mii lei. 112 persoane au fost antrenate la lucrări publice remunerate.

 

4. Locuinţe

Fondul locativ constiutie totalitatea încăperilor locative, indiferent de forma de proprietate, inclusiv case de locuit, case specializate (cămine, case speciale pentru bătrîni singuratici şi altele), apartamente şi alte încăperi locative. În posesiune şi folosinţă a cetăţenilor raionului se află 27812 case de locuit individuale, 2165 apartamente.

 

 

 

4.1    Funcţionarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare.

Asigurarea populaţiei cu apă potabilă calitativă şi  funcţionarea  sistemelor de curăţire şi evacuare a apelor reziduale sînt factori importanţi ce influenţează asupra sănătăţii populaţiei. În ultimii 10 ani în raion s-a observat degradarea sectorului de aprovizionare cu apă şi canalizare. Ca urmare cetăţenii întrebuinţează apă potabilă, care nu corespunde pedeplin normelor sanitare.

În anii 1970-1990 în 42 de localităţi au fost construite apeducte, care astăzi necesită reparaţii curente şi capitale. Din 170 sonde arteziene existente funcţionează 55.  Beneficiază de sonde arteziene 42 localităţi din cele 55. Nu funcţionează sistemele de canalizare din localităţile rurale.

În perioada 2003-2005 s-au reconstruit apeducte în satele Horodişte, Pociumbăuţi, Nihoreni, Hiliuţi, Sturzeni, Duruitoarea Nouă, Răcăria. La reconstrucţia apeductului din or. Rîşcani se vv cheltui circa 2,5 mln. lei.

4.2 Asigurarea populaţiei cu gaze naturale.

Gazificarea localităţilor raionului este una din cele mai prioritare sarcini ale autorităţilor publice locale. Aceasta activitate se desfăşoară în conformitate cu Programul naţional de gazificare al Republicii Moldova. Datorită eforturilor depuse gazificarea localităţilor raionului Rîşcani a început cu construcţia gazoductului de presiune înaltă Drochia – Rîşcani, lungimea totală de 14,5 km.

Pînă la 01.01.2006 au fost construite gazoducte – braşament spre 19 localităţi: Zăicani, Pîrjota, Moşeni, Alexandreşti, Cucuieţii Noi, Cucuieţii Vechi, Sturzeni, Corlăteni, Grinăuţi, Singureni, Cebanovca, Balanul Nou, Rămăzani, Mihăileni, Nihoreni, Malinovscoe, Lupăria, Costeşi şi altele. În perioada anilor 2003-2005 au fost construite 65 km de gazoducte pentru 9 localităţi, în sumă de 12,5 mln. lei.

 

4.3 Reţeaua de drumuri, spaţii verzi.

Reţeaua de drumuri prezintă un component important a infrastructurii, necesară pentru dezvoltarea social – economică a raionului. Lungimea totală a reţelilor de drumuri constituie 1095,3 km, inclusiv: drumuri asfaltate – 106,7 km, drumuri petruite – 187,6 km, drumuri de ţară – 801 km.

 Ponderea drumurilor acoperite cu îmbrăcăminte rigidă aflate în gestiunea SA „Drumuri Rîşcani” constituie: drumuri naţionale – 109,3 km, drumuri locale – 188,2  km.

Suprafaţa parcurilor din localităţile raionului constituie – 35 ha.

 

 

5.  Învăţămîntul

Calitatea înv

ăţămîntului general este un factor important în dezvoltarea resurselor umane. Învăţămîntul în raion se dezvoltă în conformitate cu Legea Învăţămîntului, Programul de Stat de dezvoltare a învăţămîntului pe anii 1999-2005.

Un suport important în realizarea reformelor şi implimentarea politicii educaţionale s-a constituit aprobarea Strategiei naţionale „Educaţie pentru toţi”, precum şi Planul naţional de acţiuni „Educaţie pentru toţi” pe anii 2004-2008.

În teritoriul raionului activează Colegiul Agroindustrial, şcoală tehnică profesională.

 

6.  Ocrotirea sănătăţii

Aplicarea consecventă a Programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova pe anii 2001-2005 „Renaşterea Economiei – Renaşterea Ţării” a asigurat redresarea situaţiei economico – financiară din instituţiile medicale, fapt care a condus la îmbunătăţirea indicatorilor de bază ai sănătăţii populaţiei. Direcţiile prioritare de activitate ale instituţiilor medicale din raion sînt orientate spre implementarea asigurărilor medicale obligatorii şi activitatea în condiţiile asigurării, prioritar:

-  fortificarea sectorului de asistenţă medicală primară;

-  sporirea volumului şi calităţii asistenţei mamei şi copilului;

-  realizarea programelor de stat;

-  organizarea aprovizionării populaţiei cu medicamente esenţiale ieftine şi calitative;

-  sporirea continuă a nivelului de calificare a personalului medical.

Populaţia raionului este asigurată cu asistenţă medicală de urgenţă de către staţiunea din Rîşcani şi de punctele de asistenţă medicală urgentă din localităţile Zăicani şi Şaptebani.

În teritoriul raionului activează Instituţia Medico – Sanitară Publică „Spitalul raional Rîşcani” cu subdiviziunile:

1.     Centrul medicilor de familie – 1

2.     Centre de sănătate – 10

3.     Oficii ale medicilor de familie – 16

4.     Cabinete ale medicilor de familie – 20

5.     Spitalul raional pentru 270 paturi cu 5 secţii specializate de profil.

Beneficiază de asigurare medicală obligatorie circa 53 mii locuitori sau 75,7 la sută din populaţia raionului.

 

7.  Protecţia socială a populaţiei

Asigurarea socială a populaţiei constituie prioritatea de bază şi elementul -  cheie al politicii sociale a statului.

În scopul protecţiei sociale a cetăţenilor socialmente vulnerabil, autorităţile publice contribuie la realizarea Programului naţional de protecţie, reabilitare şi integrare socială a persoanelor cu handicap pentru anii 2000-2005 şi ale altor acte legislative şi normative.

În acest scop Consiliul raional a instituit Centrul raional de reabilitare socio – medicală pentru persoanele în etate şi cu disabilităţi „Renaştere” pentru 25 paturi.

Funcţionează azilul pentru bătrîni în satul Nihoreni cu capacitate de 25 persoane.

La 01 ianuarie 2005 în raion erau 18659 pensionari, inclusiv invalizi 3939, din ei 297 copii pînă la 16 ani. Beneficiarii ai compensaţiilor nominative 6501 persoane, de îndemnizaţii 2750 persoane.

Invalizii de gradele I şi II (3219 cetăţeni) sînt beneficiari de compensaţii pentru transport corespunzător cîte 78 şi 39 lei.

Mărimea medie a pensiei e de 377,6 lei. În raion s-a constituit Fondul raional de susţinere socială a populaţiei, care acordă ajutor financiar persoanelor nevoiase. De acest ajutor în anul 2005 s-au folosit 4400 persoane, au fost alocate 1 mln 360 mii lei.

 

8.  Cultura şi sportul

Activitatea în domeniul culturii şi sportului se desfăşoară în conformitate cu legislaţia în vigoare, Programele raionale „Cu privire la Programul dezvoltării culturii în raion pentru anii 2003-2006”, „programul raional „Cu privire la implementarea strategiei pentru tineret în perioada 2004-2006”.

Actualmente în teritoriul raionului activează 43 case şi cămine culturale, 55 biblioteci, 4 instituţii de învăţămînt artistic cu 163 lucrători. În raion sînt 169 formaţiuni de artişti amatori, dintre care 22 sînt deţinătoare al titlului colectiv „Model”. În raion sînt 15987 de tineri în vîrstă de la 16 pînă la 30 ani. În localităţi urbane – 4532, în localităţi rurale – 11455.

În teritoriul raionului activează trei muzee istorico – etnografice (Rîşcani, Pîrjota, Corlăteni) şi muzeul Marelui Stat major al Frontului II Ucrainean  din s. Malinovscoe.

Pe teritoriul raionului Rîşcani sînt 53 monumente între care:

- 37 monumente de istorie - În memoria Eroilor căzuţi în anii Marelui Război pentru apărarea Patriei (1941-1945).

- 3 monumente  arheologice:

 a) Peştera de la Duruitoarea Veche, (primăria Costeşti) aşezare tripoliană mijlocie, -  monument al naturii. Cu 30-40 mii de ani în urmă aici a trăit strămoşul omului contemporan Cro – Manionul.
b) Anşlagul de movili în s. Branişte numit „Suta de movili". Cea mai înaltă pistă -  „Movila  ţiganului”, înălţimea de 30 m.

 În caz de năvâlire a cotropitorilor otomani, pe piste se aprindeau vreascurile pregătite din timp. Fumul ce se ridica ziua sau focul noaptea, era observat de câtre străjeri şi în aşa fel era înştiinţat poporul şi boierimea gata de luptă împotriva invaziilor străine.

c) Peştera de la Horodişte.

 

Bisericile ocrotite de Stat:

1. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din s. Aluniş – anul  1913

2. Biserica „Sf. Cuv. Parascovia" din s. Boroseni – anul   1775

3. Biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" din s. Branişte – anul  1847

4. Biserica „Adormirea Maicii Domnului" din s. Druţă

5. Biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” din s. Hiliuţi – anul  1842

6. Biserica ,,Sf. Cuv. Parascovia” din s. Moşeni – anul  1938

7. Biserica „Adormirea Maicii Domnului" din s. Şaptebani – anul  1904

8. Biserica „ Toţi Sfinţii" din s. Pîrjota – anul  1894

9. Biserica „Adormirea Maicii Domnului”  din s. Recea

10. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din s. Mălăieşti

9.  Constituirea structurilor economiei de piaţă

În conformitate cu Programul de actvitate al Guvernului pentru anii 2004-2005 „Renaşterea economiei – Renaşterea ţării”, eforturile depuse în scopul susţinerii micului bussines au fost orientate spre realizarea măsurilor de stimulare a activităţii antreprenoriale a populaţiei, liberalizarea economiei, dezvoltarea multiaspectuală a sectorului privat.

Reforma sistemului reglementării de stat a activităţii antreprenoriale substanţial a diminuat gradul de dependenţă a înterprinderilor, de dirijare administrativă a activităţii antreprenorilae, cît şi a cheltuielilor suportate de întreprinderi pentru obţinerea licenţilor, permisiunilor, precum şi spre reducerea cheltuielilor ce ţin de controlul activităţii lor.

Activitatea economică a întreprinderilor mici şi mijlocii se manifestă prin crearea noilor locuri de muncă, săturarea pieţei cu mărfuri, a serviciilor şi reducerea sărăciei.

Industria raionului pe tot parcursul anilor 90 s-a aflat într-o criză profundă, în urma căreia volumul producţiei industriale s-a redus. Actualmente industria raionului activează în domeniile: prelucrării şi conservării fructelor şi legumelor, fabricării uleiului vegetal, fabricării produselor lactate şi de morărit, fabricării produselor de panificaţie şi articolelor de îmbrăcăminte, producerea cărămizei, tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei.

Sectorului antreprenoriatului şi micului business îi revin 93% din numărul total al întreprinderilor. În sfera de activitate a micului business sînt angajaţi circa 83% din salariaţi, iar cifra de afaceri a întreprinderilor mici şi mijlocii constituie peste 64% din suma totală constituie  81% din suma încasărilor în bugetul consolidat.

Potenţialul economic al raionului e de circa 470-500 mln. lei. Ponderea ramurii agricole constituie 70%, a industriei – 8%.

10.  Agricultura

O însemnătate deosebită pentru economia raionului o are agricultura. În perioada anilor 2001-2004 sectorul agrar s-a dezvoltat neuniform, îndeosebi din cauza condiţiilor climaterice nefavorabile. În anul 2004 producţia agricolă a constituit 353,8 mln. lei, ce atestă o creştere cu 58% faţă de anul precedent, iar faţă de anul 2000 – 2003 cu 62%.poziţia dominantă în structura producţiei agricole îi revine producţiei vegetale. Volumul producţiei vegetale a înregistrat în perioada anilor 2001-2004, comparativ cu anul 2000, o creştere de 54%.

Circa 79% din volumul producţiei agricole îi revine producţiei de cereale şi leguminoase pentru boabe.

Volumul producţiei animaliere a înregistrat o creştere de 7%, a sporit volumul de creştere a păsărilor în masă vie cu 10%, a scăzut volumul producerii ouălor – cu 2%, de creştere a bovinelor în masă vie (-368 t) – cu 19%, de lapte (-2040 t) – cu 8%.

Suprafeţele însemînţate cu faloarea soarelui în aceasta perioada au crescut cu 5,1%.

Producerea medie anuală a sfeclei de zahăr a înregistrat o creştere cu circa 9 la sută. Roada  medie anuală a fructelor în anii 2001-2004 a constituit circa  6,9 mii tone. În perioada analizată rezultate satisfăcătoare s-au obţinut la cultivarea culturilor legumicole. Astfel, producţia medie anuală de legume a constituit circa 5,3 mii tone.

În sectorul zootehnic, necătînd la aplicarea unui şir de măsuri, declinul n-a fost stopat. Astfel, la sfîrşitul anului 2004 s-a marcat o descreştere a şeptelului de animale faţă de anul 2003: bovine de la 17,6 pînă la 14,8 mii capete, porcine – de la 17,1 pînă la 15,5 mii capete, ovine şi căprine – de la 27,6 mii pînă la 26,9 mii capete. E necesar de menţionat, că majoritatea animalelor se află în sectorul individual.

11. Transportul  şi serviciile poştale

Transportul auto reprezintă o  parte componentă  a infrastructurii, necesară pentru dezvoltarea economică şi socială. Transportul contribuie la dezvoltarea comerţului, facilitează accesul populaţiei raionului la locuri de muncă, educaţie, ocrotirea sănătăţii şi altor servicii.

Activitatea agenţilor economici, persoanelor fizice posesori de transport auto este orientată spre stabilizarea şi sporirea eficienţei activităţii economice, crearea şi reglementarea pieţei serviciilor de transport. In anul 2005 fluxul de pasageri transportaţi cu autobusele şi microbusele a constituit 151,4 mii pasageri.

In teritoriul raionului sînt autorizate şi activează 9 staţii de reparare şi deservire tehnica a mijloacelor de transport.

Telecomunicaţiile au un impact substanţial asupra ritmurilor şi calităţii creşterii economice, nivelului de trai al populaţiei. Filiala S.A. „Moldtelecom”  Rîşcani gestionează o reţea telefonica fixă de 19590 linii prin intermediul a 35 centrale telefonice.

În domeniul serviciilor poştale populaţia raionului este deservită de întreprinderea de stat „Poşta Moldovei", centrul de poştă Rîşcani, 36 oficii poştale  şi o agenţie în satul Singureni subordonată oficiului poştal Corlăteni.


12. Comerţul

În anii precedenţi în domeniul comerţului s-au înregistrat unele succese Volumul vînzărilor de mărfuri în întreprinderile de comerţ în anul 2004 a înregistrat o creştere de 49440 mln. lei. La  dezvoltarea comerţului au influenţat considerabil un şir de factori ce  au condiţionat majorarea volumului total de mărfuri, precum şi îmbunătăţirea calitativă a structurii acestuia, inclusiv:

- creşterea ponderii veniturilor băneşti ale populaţiei, care a contribuit la sporirea capacităţii de cumpărare a mărfurilor;

- majorarea ratei dominante în formarea circuitului mărfurilor cu amănuntul   a   întreprinderilor private de comerţ.

Acţiunile derivate la punerea în aplicare a Programului Naţional de revigoare  a cooperaţiei de consum au contribuit la stoparea declinului, în care s-a aflat cooperaţia de consum în perioada după anii 90 ai secolului trecut, iar drept, urmare s-au conturat tendinţe de creştere economică în toate sferele de activitate cooperatistă.

La 01.01.2005 în teritoriul raionului activează  772 unităţi comerciale, din care: întreprinderi individuale  555, întreprinderi ale cooperaţiei de consum   13,     societăţi  cu răspundere limitată 119, alte întreprinderi 33.

13. Finanțe publice

Autorităţile adminis

traţiei publice locale, conform legislaţiei în vigoare, elaborează şi aprobă anual bugetele unităţilor administrativ – teritoriale, instituie impozite şi taxe, urmăresc realizarea bugetelor aprobate.

La finele anului Consiliul raional a aprobat bugetul consolidat pe anul 2005 pe venituri în sumă de 43184,0 mii lei şi pe cheltuieli în sumă 43184,0 mii lei.

Bugetul raionului Rîşcani în anul 2004 în întregime s-a executat la partea de venituri în sumă de 41917,1 mii lei, comparativ cu planul anual de 39549,9 mii lei şi a constituit 106%. Realizarea bugetului a fost la nivel de 92,4%şi a constituit suma totală de 41928,9 mii lei.

 

Sus


 

 

-------------------------------------------
ONG-uri Raionale

-------------------------------------------

 

 

 

 

http://calm.md/img/nopicsmall_ro.png

 

 
Rîșcani în imagini
Expo-tirgul universal ”Toamna la Riscani” 2015 Grane

© 2016 Consiliul raional Rîșcani, Republica Moldova.
str. Independenţei 38, or. Rîșcani, MD-5600, Republica Moldova
Tel/Fax.: (256) 22058;
Web: www.riscani.md, mail: consiliu@riscani.md.

Total vizitatori: 2026
Vizitatori ieri: 285
Vizitatori azi: 213
Online: 1